Așa-i românu’ partea a 2-a

Never ending story.. M-am mutat cu casa, așa că am tot cărat zilele astea. După ce mi-am rupt cocoașa, atât eu cât și ai mei, am apelat la o firmă care să îmi mute patul, aka viața mea, este minunat și declar pe această cale că îl iubesc, și alte chestii. A meritat fiecare bănuț. Oamenii chiar super profi, dacă aveți nevoie pe viitor, vă pot da contactul, fac și relocări internaționale. Dar să revin la oile noastre. Românu’ și curiozitatea merg mână în mână. Tipii care m-au ajutat cu mutarea au fost puțin zgomotoși, nici nu ai cum altfel, așa că vecinii au început cu întrebările. Cine, ce, unde? Curiozitate maximă! Uși deschise, frunți încruntate și disperare, asta din cauza lipsei de informații. Românul s-a născut informator la SRI. Dacă nu lucrează acolo, măcar să știe și el ce și cum, ca să nu moară prost și ca să aibă seara subiect de discuție la cină: “până să vii tu de la muncă, au fost unii pe aici și au cărat una-alta..nu am aflat eu ce și cum, dar mă văd mâine cu vecina la o cafea și o întreb eu, că era pe geam când s-a întâmplat, mie de la ușă îmi era rușine”.
Urâte obiceiuri mai au unii și alții, merită înjurați la propriu. Chiar nu avem dreptul la viață privată? Chiar toată lumea trebuie să știe tot? Dacă vreau eu, îți povestesc, dacă nu, vei întreba cu siguranță un vecin.
Chiar râdeam cu niște colegi la muncă pe tema vecinilor. Cred că fiecare scară are alocată câte o babă, un fel se Mafalda sau oracolul blocului n. Ea știe cine a intrat și de câte ori pe scară, cine și ce și-a cumpărat și mai ales de unde, la ce ora a ajuns fiecare acasă, care pe cine a chemat în vizită și cel mai important aspect, câți stau într-un apartament și dacă sunt restanți la întreținere. Are un excel, sigur! Și moare, dar tot nu știe că a înșelat-o bărbac-su toată viața. Dacă a avut preocupări, a murit de grija altora!
Așa că, fiecare cu viața lui, e mai sănătos și cu mult mai frumos! Și lista continua…

Advertisements