Martie. Un chin?

image

Da, femeia merită și trebuie să fie sărbătorită, dar doar de către bărbat. Nu știu care e treaba cu darurile pe care și le fac femeile între ele. Cum de s-a ajuns aici și de ce? Ok, toată lumea vrea să fie amabilă și cu foarte mult bun simț, toate doamnele așa au învățat de la părinți că ar fi cilivizat, dar mie una nu prea îmi pare că s-ar potrivi ocaziei. Doar dacă femeia respectivă s-a născut de 1 sau 8 Martie, altfel, este de datoria bărbatului să facă astfel de gesturi. Și așa, el nu prea face d-astea, iar acum este ajutat și de toată publicitatea oferită cu ocazia acestor sărbători, nu ca în alte dăți, când este obligat să-și aducă singur aminte (vezi zi de naștere a soției sau și mai rău, ziua căsătoriei), noroc că există smart phone-uri din astea care îi pot aminti.
Iar atunci când primești ceva din partea altei femei și tu ești conștientă că nu i-ai luat nimic in schimb, te simți stânjenită și într-o anumită măsură datoare. Dacă ești norocoasă să facă “gestul” de 1 Martie, ai timp până pe 8 să te revanșezi, dacă nu, aia e, dai din umeri și spui o glumă.
Cu bărbații este mult, dar mult mai ușor. Un zâmbet cald și ai scăpat. Ei nici nu sunt extrem de pretențioși. Se bucură că scapă de această povară, zâmbetul sau poate altceva din partea interlocutoarei, gen un sărut pe obraz, sunt doar un mic bonus și o palmă invizibilă pe spate care le întărește și mai tare convingerea că sunt bărbați adevărați. Și sunt, au avut tupeu să țină atâtea flori în mână fără să se simtă stânjeniți.
Dar gata, anul acesta a trecut. Mama va primi mereu ceva din partea mea cu această ocazie, deși ea ar merita să primească zilnic câte ceva. În rest, aștept să fiu răsfățată! Merit, normal! Și nu doar cu astfel de ocazii, dar “that’s a different story”.

Advertisements