Conturu-i!

Când dimineața curge peste tine,
Mâinile mai simt acum conturul ei,
Doar tu te mai poți ajuta, știi bine,
Tot ce a fost, miroase acum a tei..

O cauți în cearșafurile goale,
O cauți și în gânduri, neîncetat,
Răpus acum de clipele senine,
Încerci să uiți tot ce odată a contat!

E greu să te accepți, că umbra îi e vie,
Chipul i-l vezi pe stradă, cu păcat,
Știi bine că e una la o mie,
Și totuși este atât de-adevărat…

Ea fizic, lângă tine, nu mai este,
Doar aeru-i rămas în camera-ți, ciudat…

Adevărată este și durerea,
De care aparent, te-ai vindecat,
Iar lacrimile, oricât ar fi de ude,
Nu îți vor da acum putere,
Să-ntorci din drum ceva ce tu, cândva, zâmbind, ai aruncat…

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s