Ultimul gând.

Acum că au aflat mă privesc cu milă. Și mă întreabă mereu ce fac.. Nu puteau să mă întrebe și înainte, ce au așteptat atâta? Ce cred, că își vor spăla toate păcatele? Ei și privirile lor pline de compasiune. Și gândurile lor ce îmi zgârie timpanul: “săraca, așa tânără, avea tot viitorul în față..”
Aș vrea să dau timpul înapoi. Aș vrea ca nimeni să nu știe nimic despre nimic din ceea ce mă privește. Pentru că oricum nu are nicio legătură cu ei. Ei ce pierd? Ei ce câștigă? Ei ce vor? Bârfă? Acțiune? Plânset? Dar își văd oare propriile vieți? Văd oare cât sunt de triști deși au tot ceea ce mie îmi lipsește? .. Sănătate!
Și el. De ce mai stă lângă mine? Eu cred că îi place să simtă tortura minutelor irecuperabile ce se scurg printre degetele lui atât de frumoase. Degetelor unor mâini ce ar putea atinge un corp sănătos și frumos. Este masochist! M-am convins! Nu vreau să îmi demonstreze că e bun, știu asta. Nu vreau milă, știe asta. Măcar el se comportă normal, sau măcar încearcă. Ce-o fi în capul lui? I-am spus că mai bine rămân singură, așa cum m-a găsit, dar s-a făcut că plouă. Și m-a făcut să râd, să plâng, să îmi doresc, să nu mai vreau, să trăiesc! Și mi-a demonstrat că el este cel ce merită să trăiască. Dar oare asta e viață? Când mă duce-n cârcă ca pe cea mai grea povară iar la final am să-i fiu cel mai dureros gând?
Dar mi-am promis ceva. Mie, pentru mine. Și pentru el. Să zâmbesc! Chiar dacă va fi ultimul lucru pe care am să îl fac vreodată..
– Draga mea, ai răcit! Te vei face bine.. Fizic cel puțin :)!

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s