Copil sau câine? Asta este întrebarea!

image

E iarnă. E frig. Ai câine. Și atât. Se uită la tine. Te uiți la el. Te uiți la ceas. E târziu. Te mai uiți încă o dată la el. Hai că ieșim, îi zici, iar el aparent te înțelege și se bucură, eu cred că doar îți simte tristețea și se bucură. Afară este o lume nouă. Părinții își duc copiii la grădiniță și școală. Tu și încă două vecine plimbați câinii. Hai că ele sunt la pensie, dar tu, ce scuză ai? Trebuia să te așezi și tu la casa ta, să faci un copil, nu să îți iei un câine. Doar că există anumite similarități între cele două situații, am zis să le expun, din punct de vedere al posesorului de câine, care sunt. Dar și diferențe care fac diferența! Orice asemănare cu persoane sau animale reale este pur întâmplătoare.
– încerci să îi găsești parteneri de joacă, și deși nu vrea nimeni să se joace cu el, tot crezi că e cel mai cuminte și bun din univers. Îi găsești și scuze, așa e el, mai disperat, dar este și mic. Și stăpânul presupusului partener de joacă are fel și fel de argumente pro în ceea ce îl privește, pe cățel, sper, este foarte jucăuș, spune el trăgând de lesă când jucăușul începe să mârâie.
– îi încredințezi “bunicii” cheia de la casă și o suni de minim două ori/zi să o întrebi ce face, a mâncat, și-a făcut nevoile. Intri în panică dacă nu sau dacă a făcut moale sau prea tare. Eventual mergi și la veterinar ca să fii sigur că puiul tău este neatins de vreo boală tropicală de Beverly Hills autohton.
– îl poți lăsa singur acasă, indiferent cât este de mare, ca și vârstă, nu va da nicio petrecere, nu se va îmbată și nici nu te va suna non stop să te întrebe când ajungi acasă, chiar dacă simte asta adânc în sufletu-i.
– nu vorbește, deci nu te contrazice. Face cum vrei tu, când vrei tu și dacă vrei tu. Îi poți pune fundă, fustă că va suporta. Chiar dacă îl faci de râs, acceptă. Deși dacă e bulldog francez nu e chiar așa simplu, cred că este tânăr și neliniștit, hai că i-am găsit o scuză, ca doar e al meu și e perfect.
– este pedepsit din start pentru faptul că este câine, așa că va trebui să suporte cu greu toate mesele pe care le iei acasă și din care nu vrei să împărtășești nimic cu el. Ar spune ceva, dar nu poate, dar îi simți privirea și îi spui ca un posesor de câine responsabil care ești, ai mâncarea ta, de ce nu mănânci? El nu zice nimic, totul este perfect.
– îl educi cum vrei. Nu trebuie să faci teme, desene sau mai știu eu ce proiecte, nu te sună niciun profesor să îți spună că a chiulit de la ore sau că are prea multe absențe. Și chiar dacă nu merge la pas, le spui tuturor că așa e el, independent.
– îl iubești indiferent de câte nebunii face, și face. Știi sigur că viața ta a devenit mult mai frumoasă de când el o umple, cu bale și alte chestii de gen. Și nu îți pare rău, chiar dacă nu e perfect, este al tău și inima ta îi aparține.
Copil? Câine? Copil și câine? Niciun răspuns nu este corect? Toate variantele de mai sus? Tot ce știu este că e iarnă. Și e frig.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s