Menton și Monaco.

Chiar, cine a auzit de Menton? Blonda! Și se pare că dacă faci ceva research pe net, chiar există, este undeva după Monaco, spre granița cu Italia, la doar câțiva kilometri.

Planul l-am făcut de seara. Aveam să mergem la cele două, plus una, la care nu am mai ajuns dar de care vă voi povesti mâine. Zis și făcut! Am mers la gară ca să cumpărăm bilete. Dacă ești de aici sau ai mai fost și știi care e treaba, și ai card de debit sau credit, îl poți achiziționa direct de la aparat. Dacă ești un turist debusolat, sau mai mulți, în cazul nostru, iei un bon de ordine, aștepți să fii chemat de un angajat, mergi îi adresezi o sută de întrebări/ secundă, plătești și te alegi cu biletul. În funcție de zona în care alegi să mergi, prețul este diferit. Un aspect pozitiv este acela că, poți urca și cobarî din tren fără probleme atâta timp cât nu depășești locul cel mai îndepărtat pentru care ai plătit. Noi am ales Menton, care ne-a fost și prima oprire. Biletul până acolo și înapoi ne-a costat zece euro optzeci/ persoană.

  
Am ajuns relativ repede, cam jumătate de ceas ne-a luat. Orașul nu este foarte mare, toate drumurile duc către port și către centru. Gara este în proximitate, nu ai nevoie să mergi prea mult pe drumuri. Există birouri turistice care îți oferă toate informațiile de care ai sau nu nevoie, lumea vorbește și engleză, poate un procent mai mare decât cel la care m-aș fi așteptat în mod obișnuit pentru Franța.

  
Ne-am plimbat ceva timp, nici nu știu când au trecut orele. Am trecut pe rând prin port, prin centrul orașului, ne-am pozat și ne-am bucurat de soare, de mare nu am putut, din păcate, sau poate doar din punct de vedere vizual și am pornit spre gară pentru a ajunge la faimosul Monaco.

  
Și am ajuns. Lux. Opulență. Bani. Bani. Mulți bani. Soare. Iahturi. Mașini. Miha. Noi. 🙂

 Am mers întâi la stadion, nu știu dacă constituie un punct de atracție dar am avut ceva de ridicat de acolo. Se făcea ca exact în acest sfârșit de săptămână să aibă loc un maraton, nu aveam cum să îl ratez, m-am înscris la zece kilometri, dar despre asta, mai târziu.

  

După ce am terminat treaba acolo, am pornit către port. Da, porturile sunt peste tot, mai mari sau mai mici, cu fel și fel de iahturi.

  
Cam așa se vede de sus, de la palatul prințului de Monaco, o parcare de iahturi. Palatul este mic, nu seamană cu cel al reginei Elisabeta, de exemplu. Și din punct de vedere securitate lucrurile sunt mult mai simple, două gărzi păzesc cele două intrări, par a le fi suficiente.

  
  

Cazinoul nu mi-a părut a fi un punct de atracție, deși este cel mai vizitat dintre toate, așa că nu l-am vizitat. Frumoasă este însă priveliștea, tare norocoasă combinația dintre mare și Alpi, atât pentru localnici cât și pentru turiști.

 

 Cu greu veți găsi un supermarket, indiferent de zona în care mergeți și mai ales în centru. Și dacă e și sfârșit de săptămâna și îl găsiți, cel mai probabil va fi închis. Mulți francezi fumează, mai mulți decât în alte tări europene. Și mai mulți au câini, care îi însoțesc peste tot, un big like din acest punct de vedere!

Monaco a fost ok, nu m-a dat pe spate. Eze totuși parcă a meritat efortul, dar despre el doar mâine..

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s