Păcatul.

Nefericiri transpuse-n sentimente,

Ce doar lovesc, rănesc și-aprind regrete,

Nici timpul n-are vreme a aduna,

Suflete sparte-n mâna altcuiva!

A învățat ce n-a crezut vreodat’,

Cu ochii mari a minte, neîncetat..

Un zâmbet larg, ce prea ușor pretinde,

Că are totul, când tot a fost uitat..

Iluzia o-ndeamnă să se-ascundă,

Lovește-n plin, sau poate-a răzbunat..

Ce a simțit sau n-a uitat vreodată,

Sau mai degrabă să trăiască, în…păcat!

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s