Cuvinte.

Cuvintele se-mpiedică de buze,

Privirea mi-e țintită în tavan,

Când gândurile-mi zboară berleuze,

Aș vrea să cred că nu e totu-n van…

Cuvinte n-ai a-mi liniști furtuna,

Privindu-mă, tu mă alinți duios,

Gânduri lumești ai și îți e tot una,

S-adormi tăcut, să mă iubești frumos..

Mi-e dor să-ți spun mi-e dor, ce nebunie,

Ți-e dor să-mi spui ce dor ți-a fost de noi..

Cuvinte n-am, deși rostesc o mie..

Cuvinte n-ai, dar oare au vreun rost?

Advertisements

Du-te, vino..

M-avânt, în gând..

Mă pierd, crezând…

Mă uit, cum uit,

M-alint, mă mint?

Mă vezi…și taci,

Mă crezi, te faci?

Mă vrei, m-ataci!

Mă minți, m-alinți..

Mă scoți din minți!

Nu.

Nu știu, nu vreau, nu, mă interesa?

Nu cred, nu pot, nu prea îmi pasă, da?!

Nu, nu e favorit, în lista mea,

Nu, mă repet, nu mă asculți cumva?!

Nu controlează tot, ce nu-i așa?!

Nu știu, am dubii că poate-a mă schimba..

Nu am aminte, când a fost ultimul meu da?